24 martie 2013

Motivele pentru care nu mai sunt microbist

Nu mai sunt microbist si o spun fara sa-mi pese. Cu ce ne putem lauda? Cu echipe de fotbal ce dau cu stangul in dreptul in competitii internationale si isi dau aere de reprezentative sportive pentru numele tarii. Hai sa fim seriosi, la prima si de altfel ultima oara cand am fost pe un stadion de fotbal, lucrurile mi s-au parut
neinteresante: atat meciul, cat si spectatorii care aveau conflicte evidente de interese si puneau atata suflet intr-un derby de toata jena: Steaua - Dinamo.
La noi, jocurile sportive, fotbalul, in special, s-a transformat intr-o disputa personale si niste interese grosolane ale celor care administreaza federatiile.S-a vazut asta si in calitatea jocului prestat de nationala de fotbal a Romaniei, cum se chinuie de fiecare data sa mai prinda un loc la intreceri de nivel mondial. Nu mai are sens sa vorbim de podium, a devenit un vis frumos.Fostele glorii ale sportului rege se multumesc sa isi dea cu parerea din cand in cand la emisiuni sportive contra unor sume de bani, sa mai antreneze cate o echipa din ligile inferioare sau din ligile anonime de prin nu stiu ce tari si cam la atat se rezuma trecutul grandios.
La noi scoli de fotbal nu prea sunt, iar cele care exista au statutul de fantome, pentru ca toti copiii talentati sunt crescuti si vanduti in afara, nu promovati la echipele de club. Se vede ca banul e scopul suprem chiar si in sport. Mai mare rusinea, o sa ajungem in cateva decenii sa nu ne mai reprezinte absolut nimeni in nici un domeniu sportiv.
Echipele de club romanesti au o atitudine ipocrita si increzuta, se etaleaza ca mari participante la cupe europene, unde nu castiga asa de multa faima, ci doar profit pentru bugetul propriu. La derbiu-uri, fanii se razboiesc pe viata si pe moarte, iar microbistii de acasa injura in fata televizorului cu punga de seminte in mana.Cam asta este fotbalul la noi, modul in care este privit si perspectiva din care se analizeaza lucrurile si pot sa spun ca tocmai de aceea nu mai imi place fotbalul, sunt dezgustat pana si de cuvantul microbist, care ma duce cu gandul la microbi, ceva boli pe acolo.
Nu pot sa spun ca nu am fost pasionat, ba chiar am jucat fotbal o perioada in timpul in care eram elev in clasele primare. Devenisem fan infocat, tineam cu o echipa din liga secunda pentru care jucam, dar mi-am dat seama ca nu se investeste in scopul propriu-zis al jocului, ci al castigului, ceea ce pune intr-o lumina proasta un joc sportiv extraordinar, foarte interactiv si colectiv.
Nu am reusit niciodata sa imi imaginez cum de a fost posibil sa privim cu nostalgie la generatiile trecute care au cunoscut performanta si gloria iar astazi sa ne gandim ca suntem pe linia de plutire la fotbal, ca nu mai avem valori, valoare, nu mai avem viitor!
Mereu aceeasi oameni, aceleasi reguli, aceleasi principii si tipare.Nimeni nu aduce un suflu nou, o idee revolutionara, o imbunatatire. Microbistul de rand degeaba se consuma saracu, face scandal pe stadion, sparge geamuri, injura, arunca cu sticla de bere si ia la bataie vecinii, incat acestia ajung sa cheme politia.
Isi face nervi pe banii proprii, fiindca in orice domeniu de activitate, orice business romanesc merge mai departe, cu sau fara omul de rand, care ar vrea sa vada o schimbare, sa vada altceva.
Aceeasi monotonie morbida caracterizeaza societatea noastra, mutandu-se ca un parazit de la o structura la alta.
Nu mai sunt suporter, microbist, fan al fotbalului si gata! M-am saturat! Nu ma mai intereseaza!Oricum eu nu castig nimic in afara de impresie proasta chiar daca o echipa castiga sau pierde! Cand e meci, prefer sa schimb canalul si sa ma uit la documentare despre animale salbatice.Macar invat ceva util, nu faulturi la limita fracturilor in careu si penalti, sau gafe la suturi si degajari. Nu mai mentionez arbitrajele mizerabile!